Conferința Națională Științifică Interdisciplinară de Cercetare-Dezvoltare „Sisteme performante de energie, tehnologii și dezvoltare. Contribuții la Strategia Energetică a României”,

INCDTP București, FDBC, Universitatea din Petroșani, 27 mai 2022

Matricea Leopold și Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix, (RIAM): premise pentru evaluarea calității mediului în Bazinul Carbonifer Valea Jiului

 

The Leopold Matrix and the Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM): premises for the assessment of the quality of the environment in the Valea Jiului Carboniferous Basin

Sorin Mihai Radu, Adrian Bărbulescu

Rezumat

În articol se arată că folosind Matricea Leopold și Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM) prin combinarea celor două metode, se conferă consistență și atotcuprindere pentru cercetare prealabilă, de verificare a cerințelor de modernizare a monitorizării și luării deciziilor în domeniul mediului. Se precizează că nedeterminările înlăturate (măsurări) pentru activitățile în cauză au înfățișat valori cantitative sau cvasi-cantitative care sprijină alocarea de scoruri concrete de apreciere, cu grad redus de subiectivitate și cu independență relevantă. În acest fel se poate construi cu celeritate o matrice care prin așezarea corelativă a componentelor de mediu alese, selectate, oferă o imagine suficient de semnificativă, consolidată în legătură cu impactul compus asupra mediului în zona cercetată. În esență, se ajunge la concluzia căîn Bazinul Valea Jiului atenție ridicată, importanță semnificativă și prioritate se acordă în proporție de 6,25% pentru factorii de mediu antropici aflați la limitele de producere maximă de efecte, în timp ce 47,30% grad de atenție este considerat ca acordat factorilor fără importanță.

 

Cuvinte cheie: Matricea Leopold, Rapid Impact Assessment Matrix, (RIAM), evaluarea calității mediului

 

Abstract

The article shows that using the Leopold Matrix and the Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM) by combining the two methods, it provides consistency and comprehensiveness for prior research, to verify the requirements for modernization of monitoring and decision-making in environment field. It is specified that the removed uncertainties (measurements) for the activities in question have shown quantitative or quasi-quantitative values ​​that support the allocation of concrete appreciation scores, with a reduced degree of subjectivity and with relevant independence. In this way, a matrix can be quickly built which, through the correlative placement of the chosen environmental components, provides a sufficiently significant, consolidated image in relation to the compound impact on the environment in the researched area. In essence, it is concluded that in the Valea Jiului Basin high attention, significant importance and priority is given in the proportion of 6.25% for anthropogenic environmental factors at the limits of maximum production of effects, while 47.30% degree of attention is considered to be given to unimportant factors.

 

Keywords: Leopold Matrix, Rapid Impact Assessment Matrix, (RIAM), environmental quality assessment

Introducere

 

În practică se dovedește importantă măsurarea, controlul și evaluarea aplicării, funcționării Sistemului Integrat de Monitorizare (SIMo) în cadrul unui Centru Complex de măsurare și evaluare a mediului.

Un Centru de tip (SIMo), propus în lucrarea de față, are nevoie de un Program de implementare cu scopul de a asigura suportul adecvat procesului de coordonare, de a contribui la fluența continuității sale, răspunzând tuturor cerințelor de management în domeniu.

În principal, decidenții recurg la prezentarea programului de implementare și dezvoltare a Sistemului de Managemet Integrat care cuprinde Centrul de Procesare și Gestionare pentru Decizii a Informațiilor de Mediu, Securitate și Sănătate în Muncă pentru Bazinul Carbonifer Valea Jiului/ în cadrul Complexului Energetic Hunedoara S.A.

Derivat acestui demers obiectivele secundare, sunt cele după cum urmează:

  • Aplicații premergătoare operaționalizării SIM în prin Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM) și Matricea Leopold; [5], [7]
  • avansarea de propuneri de extensii informaționale digitalizate în Centrul de Procesare și Gestionare pentru Decizii a Informațiilor de Mediu, Securitate și Sănătate în Muncă;
  • stabilirea modalităților pentru măsurarea, controlul și evaluarea aplicării, funcționării Sistemului Integrat de Monitorizare (SIMo).

 

  1. Potențialul de evaluare prin procesarea oferită de Matricea Leopold, în conexiune cu Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix, (RIAM)

Sistemul Integrat de Management (SMI) minier propus pentru Valea Jiului, în care este inclus Centrul de Procesare și Gestionare pentru Decizii a Informațiilor de Mediu, Securitate și Sănătate în Muncă, de asemenea propus în premieră în zona cercetată, reprezintă contribuții științifice proprii, în lucrarea de față.

Pentru implementarea lor, în principal, se au în vedere:

  • Definirea conceptuală a SMI;
  • Definirea conceptuală a Centrului Complex de monitorizare și evaluare a mediului;
  • Stabilirea misiunii, a modului de funcționare/ operare, a sarcinilor, a obiectivelor, a modului de colectare a intrărilor (inputs), procesare, furnizarea rezultatelor, ieșirilor (outputs), înregistrări, stocarea rezultatelor, oferirea lor către decidenți;
  • Definirea și asumarea Programului de digitalizare în domeniu;
  • Definirea sistemului informatic (hardware);
  • Definirea sistemului informațional (sofware);
  • Interconectarea la Platformele specializate în domeniu pe plan național și în UE.

Un set de procese de evaluare prealabilă a impacturilor și sistematizarea factorilor afectanți de mediu le-am derulat recurgând, în sinteză, la potențialul de procesare oferit de Matricea Leopold, în conexiune cu Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix, (RIAM). [5], [7], [1]

Aceată evaluare articulată reprezintă o secvență complexă de cunoaștere comparativă anticipată a situațiilor antropice asamblate pentru teritoriul minier al Văii Jiului.

În acest cadru este înfățișată o ”stare” a calității mediului, securității și sănătății în muncă definită prin procedeele clasice de evaluare pe baza interviurilor, a colectării directe a datelor, informațiilor care, prin ponderare și alocare de coeficienți de importanță, satisfac cerința de cunoaștere în domeniu în zona cercetată.

În principal, folosind Matricea Leopold și Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM) am recurs la combinarea celor două metode, ceea ce conferă consistență și atotcuprindere pentru cercetare prealabilă, de verificare a cerințelor de modernizare a monitorizării și luării deciziilor în domeniu. [5], [2], [3]

Matricea Leopold de evaluare a impactului asupra mediului presupune ca pentru grupe de componente (factori) să se identifice corelarea între efectele antropice. Pentru fiecare relaţie se alocă puncte însumate în ambele sensuri (negative plus pozitive).

În fapt, matricea este suport pentru evidențierea impactului pozitiv urmărit (așa cum este stipulat în Anexa nr. 6 la H.G nr. 1076/ 2004).

Astfel se realizează caracterizarea globală a efectelor pozitive și negative. (fig. nr. 1)

Însă, odată cu înființarea și funcționarea Centrului de Procesare și Gestionare pentru Decizii a Informațiilor de Mediu, Securitate și Sănătate în Muncă propus pentru Valea Jiului, procedeul colectării tradiționale a datelor și informațiilor este înlocuit de formula de captare a acestora cu ajutorul terminalelor aferente rețelei Centrului în cauză.

Ca atare, se va ajunge la transmiterea și primirea digitalizată a semnalelor și valorilor care sunt, în continuare, procesate, stocate, oferite în timp real decidenților și rezolvatorilor de disfuncții de mediu, securitate și sănătate în muncă.

Christopher M.R., și Pastakia A.J., (1998), au prezentat în literatura de specialitate Matricea de evaluare rapidă a impactului / The Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM). [5], [7], [4]

Pornind de la stabilirea/ definitivarea criteriilor semnificative de evaluare a mediului în Bazinul Carbonifer Valea Jiului s-a avut în vedere sistematizarea activităților care sunt considerate cele mai afectante. [6], [8], [9]

Pe această bază a fost alcătuită mulțimea ”componetelor de mediu” aferente zonei studiate.

În fapt, nedeterminările înlăturate (măsurări) pentru activitățile în cauză au înfățișat valori cantitative sau cvasi-cantitative care sprijină alocarea de scoruri concrete de apreciere, cu grad redus de subiectivitate și cu independență relevantă.

În acest fel se poate construi cu celeritate o matrice care prin așezarea corelativă a componentelor de mediu alese, selectate, oferă o imagine suficient de semnificativă, consolidată în legătură cu impactul compus asupra mediului în zona cercetată. (Tabelul nr. 1)

 

Tabelul nr. 1 Stabilirea prin metoda matricială RIAM a impactului asupra mediului din Valea Jiului (Schema generală de aplicație)

Componenta de mediu

Criteriul de evaluare

Scorul de evaluare

ES

Categoria de impact, CI

A1

A2

A3

An

Cod

Descriere

(impact negativ, redus negativ, redus)

(N, RN, R)

Aer

(ES)1

 (C)1

(N, RN, R)

Apă

(ES)2

(C)2

(N, RN, R)

Sol 

(ES)3

(C)3

(N, RN, R)

Zgomot/Vibrații

(ES)m

(C)i

(N, RN, R)

etc.

(Sursa: adaptare după Christopher M.R., et al., 1998), [5]

 

Într-o primă accepțiune de studiu am realizat un exemplu simplificat de obținere de date și evaluare pentru zona minieră Valea Jiului, recurgând în mod combinat la Matricea Leopold și la metoda Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix, (RIAM). [10]

În mod obișnuit, alte metode (deja tradiţionale) de evaluare a impactului asupra mediului generează rezultate cuprinse în rapoarte și pe scări largi, cu numeroase cuantificări subiective.

Însă, metoda RIAM are avantajul că permite judecăți pe baze mai obiective, cantitative, calitative, dar nu elimină luarea în considerare, în egală măsură, a aprecierilor subiective.

Înregistrările sunt transparente, matricea poate fi prezentată în formă grafică.

În fond, se realizează organizarea, analiza și descrierea rezultatelor cu caracter evaluativ holistic, parametrii selectați având flexibilitate și reprezentativitate.

Impacturile sunt evaluate în raport cu variabilele de mediu, iar pentru fiecare componentă se alocă un punctaj ținând seama de criterii și baremuri care acoperă cerințele de ”normalitate”, de sustenabilitate.

 

  1. Rezultate și discuții

 

În principal, a fost elaborate două Chestionare care au fost distribuite la un număr de 82 respondenți: 11 la Autoritățile locale și cele deliberative din localitățile Văii Jiului, celelalte la CEH Hunedoara-Petroșani, Termocentrala Paroșeni, Universitatea din Petroșani, ISMNEX, Conversmin, filiala Agenției de Protecția Mediului Petroșani, Apaserv, CFR, conducerile exploatărilor miniere aflate încă în funcție până la lichidare.

S-au primit 69 de răspunsuri (80,4%).

În prima etapă am stabilit factorii pentru evaluare, cu domeniul de aplicare și opțiunile pentru 36 de componente.

Răspunsurile primite la chestionar au fost sistematizate și s-a trecut, în continuare, la Analiza RIAM, asociată cu analiza Leopold, iar rezultatele arată că cele mai reprezentative efecte pot fi așteptate prin selectarea a 36 opțiuni în comparație cu celelalte dintr-un număr de 112 factori supuși atenției pentru răspunsuri.

Aprecierile între [1-10] pentru componentele de mediu în vederea constituirii unui Sistem Integrat de Management a calității mediului și pentru aplicarea monitorizării, controlului factorilor de mediu în Bazinul Carbonifer Valea Jiului servesc pentru comparații în cadrul unui Centru de Procesare și Gestionare pentru Decizii a Informațiilor de Mediu, Securitate și Sănătate în Muncă, fiind redate pe componente principale de interes. (Tabelul nr. 2)

 

Tabelul nr. 2 Nivelurile impacturilor asupra calității mediului, securității și sănătății în muncă în Bazinul Carbonifer Valea Jiului sistematizate pe baza răspunsurilor procesate în matrici RIAM și Leopold

 

0-1

2

3

4

5

6

7

8

9-10

 

IMPACT

Catastrofic

negativ

Major negativ

Moderat negativ

Ușor negativ

Neglijabil pozitiv

Ușor pozitiv

Moderat pozitiv

Major pozitiv

Excelent pozitiv

 

D0-1

D2

D3

D4

D5

D6

D7

D8

D9-10

C1

 

 

 

 

X

 

 

 

 

C2

 

 

 

 

 

 

X

 

 

C3

 

 

 

 

 

 

X

 

 

C4

 

 

 

 

 

X

 

 

 

C5

 

 

 

X

 

 

 

 

 

C6

 

 

X

 

 

 

 

 

 

C7

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C8

 

 

X

 

 

 

 

 

 

C9

 

 

 

X

 

 

 

 

 

C10

 

 

 

 

X

 

 

 

 

C11

 

 

 

 

 

 

X

 

 

C12

 

 

 

X

 

 

 

 

 

C13

 

 

X

 

 

 

 

 

 

C14

 

 

 

X

 

 

 

 

 

C15

 

 

X

 

 

 

 

 

 

C16

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C17

X

 

 

 

 

 

 

 

 

C18

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C19

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C20

 

 

 

X

 

 

 

 

 

C21

 

 

 

 

X

 

 

 

 

C22

 

 

 

 

 

X

 

 

 

C23

 

 

 

 

 

X

 

 

 

C24

 

 

X

 

 

 

 

 

 

C25

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C26

X

 

 

 

 

 

 

 

 

C27

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C28

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C29

 

 

 

 

X

 

 

 

 

C30

X

 

 

 

 

 

 

 

 

C31

 

 

 

X

 

 

 

 

 

C32

 

X

 

 

 

 

 

 

 

C33

 

 

X

 

 

 

 

 

 

C34

 

 

 

 

 

X

 

 

 

C35

 

 

 

 

 

 

X

 

 

C36

 

 

 

 

 

 

 

X

 

(Sursa: autorii, 2021)

 

Semnificațiile componentelor de interes referitoare la factorii de afectare a calității mediului, securității și sănătății în muncă în Bazinul Valea Jiului, regăsiți în matricile de evaluare, sunt următoarele:

Din totalul de 36 de opțiuni nivelurile de împrăștiere a răspunsurilor primite sunt următoarele:

 

 

0-1

2

3

4

5

6

7

8

9-10

 

IMPACT

Catastrofic

negativ

Major negativ

Moderat negativ

Ușor negativ

Neglijabil pozitiv

Ușor pozitiv

Moderat pozitiv

Major pozitiv

Excelent pozitiv

 

D0-1

D2

D3

D4

D5

D6

D7

D8

D9-10

Ci

3

8

6

6

4

4

4

1

Pondere în total

8,30%

22,20%

16,60%

16,60%

11,10%

11,10%

11,10%

2,80%

 

Așadar, există 23 de opțiuni care semnalează efecte antropice negative (63,9%) și 13 opțiuni care arată efecte pozitive (36,10%).

În chestionar răspunsurile s-au referit și la consemnarea detaliată pentru fiecare factor a raportului dintre Amplitudine (Efect)] și [Importanță (Pondere)], respectiv a raportului dintre valorile revenite din aprecierile din scara [Minus 10 – Plus 10 (Efect)] și din scara [1-10 (Importanță)]. (Tabelul nr. 3)

 

 

 

Tabelul nr. 3 Nivelurile impacturilor asupra calității mediului, securității și sănătății în muncă în Bazinul Carbonifer Valea Jiului sistematizate pe baza răspunsurilor procesate în matrici RIAM și Leopold ținând seama efecte și ponderi de importanță

 

(X)= [Amplitudine (Efect)] : [Importanță (Pondere)];

(Scări) =: [Minus 10 – Plus 10 (Efect)] : [1-10 (Importanță)].

 

0-1

2

3

4

5

6

7

8

9-10

 

IMPACT

Catastrofic

negativ

Major negativ

Moderat negativ

Ușor negativ

Neglijabil pozitiv

Ușor pozitiv

Moderat pozitiv

Major pozitiv

Excelent pozitiv

 

D0-1

D2

D3

D4

D5

D6

D7

D8

D9-10

C1

 

 

 

 

+2/5=

+0,20

 

 

 

 

C2

 

 

 

 

 

 

+2/7=

+0,28

 

 

C3

 

 

 

 

 

 

+6/7=

+0,85

 

 

C4

 

 

 

 

 

32/6= -0,50

 

 

 

C5

 

 

 

-7/4=

 -1,75

 

 

 

 

 

C6

 

 

-7/3=

 -2,33

 

 

 

 

 

 

C7

 

-8/2=

 -4,00

 

 

 

 

 

 

 

C8

 

 

-7/3=

 -2,33

 

 

 

 

 

 

C9

 

 

 

+3/4=

 +0,75

 

 

 

 

 

C10

 

 

 

 

+1/5=

 +0,20

 

 

 

 

C11

 

 

 

 

 

 

+1/7=

 +1,00

 

 

C12

 

 

 

-2/4=

 -0,25

 

 

 

 

 

C13

 

 

-6/3=

 -2,00

 

 

 

 

 

 

C14

 

 

 

-3/4=

 -0,75

 

 

 

 

 

C15

 

 

-4/3=

 -1,33

 

 

 

 

 

 

C16

 

-8/2=

 -4,00

 

 

 

 

 

 

 

C17

-9/1=

 -9,00

 

 

 

 

 

 

 

 

C18

 

-3/2=

 -1,50

 

 

 

 

 

 

 

C19

 

-8/2=

 -4,00

 

 

 

 

 

 

 

C20

 

 

 

-1/4=

 -0,25

 

 

 

 

 

C21

 

 

 

 

+1/6=

 +0,20

 

 

 

 

C22

 

 

 

 

 

+5/5=

 +0,83

 

 

 

C23

 

 

 

 

 

+6/6=

 +1,00

 

 

 

C24

 

 

-6/3=

 -2,00

 

 

 

 

 

 

C25

 

-8/2=

 -4,00

 

 

 

 

 

 

 

C26

-8/1=

 -8,00

 

 

 

 

 

 

 

 

C27

 

-3/2=

 -1,50

 

 

 

 

 

 

 

C28

 

-1/2=

 -0,50

 

 

 

 

 

 

 

C29

 

 

 

 

-4/5=

 -0,80

 

 

 

 

C30

-9/1=

 -9,00

 

 

 

 

 

 

 

 

C31

 

 

 

-1/4=

 -0,25

 

 

 

 

 

C32

 

-7/2=

 -3,50

 

 

 

 

 

 

 

C33

 

 

-2/3=

 -0,66

 

 

 

 

 

 

C34

 

 

 

 

 

+3/6=

 +0,50

 

 

 

C35

 

 

 

 

 

 

+4/7=

 +0,57

 

 

C36

 

 

 

 

 

 

 

+6/8=

 +0,75

 

(Sursa: autorii, 2021)

 

Din cele 36 de opțiuni, pe baza efectuării raportului dintre Amplitudini (Efecte) și Importanță (Ponderi), respectiv a raportului dintre valorile din scara (-10) – (+10) și din scara (1,00-10,00), un număr de 24 de factori (69,75%) înregistrează valori negative.

În context, se dovedește că afectările antropice ale calității mediului, securității și sănătății în muncă în Bazinul Valea Jiului se mențin negative ceea ce confirmă cerințele de angajament managerial pentru rezolvarea disfuncțiilor în domeniu.

Ca atare, necesitatea înființării și funcționării Centrului de monitorizare și evaluare a mediului se justifică, iar potențialul acestuia de investigare mai largă, mai precisă și atotcuptinzătoare a domeniului, inclusiv eficientizarea prin recurgerea la informatizare și digitalizare a colectării datelor și informațiilor de mediu sunt de asumat, de punere în practică, implementare.

Un extras exemplificativ din mulțimea de date care se referă la efectele antropice negative și pozitive compuse în zona studiată este exprimat grafic în  fig. nr. 2.

În egală măsură, din tabloul general al datelor despre factorii antropici și efectele lor în Bazinul Valea Jiului se poate delimita sub-tabloul datelor pentru efectele antropice negative vizând calitatea mediului în zona cercetată.

Impacturile pozitive din opțiunile cuprinse în tabele au compensat efectele negative ale celorlate, iar situația de bază evită complet caracterizările catastrofice.

Datele de mai sus arată că în zonă situația calității mediului, securității și sănătății în muncă nu răspunde concludent cerințelor de nivel asiguratoriu consolidate pentru avansul către sustenabilitate.

Este de remarcat faptul că potrivit răspunsurilor primite prin completarea chestionarului de către respondenți, pentru aprecierea ”catastrofic negativ” se întâlnesc doar 3 cazuri, în timp ce pentru ”major negativ” sunt 8 cazuri.

 

 

 

Concluzii

 

  • În esență, în Bazinul Valea Jiului atenție ridicată, importanță semnificativă și prioritate se acordă în proporție de 6,25% pentru factorii de mediu antropici aflați la limitele de producere maximă de efecte, în timp ce 47,30% grad de atenție este considerat ca acordat factorilor fără importanță.
  • Este de așteptat ca odată cu înființarea și punerea în funcțiune Centrului de Procesare și Gestionare pentru Decizii a Informațiilor de Mediu, Securitate și Sănătate în Muncă propus pentru Valea Jiului să se modifice radical abordarea problematicii de colectare a adtelor și informațiilor, respectiv să de trecă la acordarea atenției echipotențiale, tuturor categoriilor de valor, aprecieri și evaluări de la ” Fără importanță” la ” Importanță ridicată și prioritate”.
  • În articol se redau în premieră aplicații premergătoare operaționalizării SIM prin Matricea de Evaluare Rapidă a Impactului/ Rapid Impact Assessment Matrix (RIAM) și matricea Leopold;
  • S-a recurs de la stabilirea criteriilor importante de evaluare a mediului în Bazinul Valea Jiului pentru activitățile considerate cele mai afectante, fiind alcătuită mulțimea ”componetelor de mediu” aferente zonei cercetate prin selectarea a 36 opțiuni în comparație cu un număr de 112 factori intrați în atențieipentru răspunsuri prin chestionare de la factori decidenți din domeniu;
  • Din cele 36 de opțiuni, prin efectuarea raportului dintre Amplitudini (Efecte) și Importanță (Ponderi), respectiv a raportului dintre valorile din scara (-10) – (+10) și din scara (1,00-10,00), un număr de 24 de factori (69,75%) înregistrează valori negative. Ca atare, se dovedește că afectările antropice în Bazinul Valea Jiului se mențin negative și se confirmă nevoia de acțiune, de angajament pentru soluționarea disfuncțiilor în domeniu.
  • Se avansează propunerea de recurgere la extensii informaționale digitalizate în Centrul de Procesare și Gestionare pentru Decizii a Informațiilor de Mediu, Securitate și Sănătate în Muncă (CPGDImss);
  • Măsurarea, controlul și evaluarea aplicării, funcționării Sistemului Integrat de Monitorizare (SIMo) conduc la exprimarea indicatorilor de succes, din bune practici de management, din monitorizare, pentru atingerea obiectivelor programate, privind calitatea mediului, Securitatea și Sănătatea în Muncă în zona studiată.
  1. Azapagic A., – Developing a framework for sustainable development indicators for the mining and minerals industry. J. Clean. Prod., no. 12 (6), 639–662, 2004
  2. Băbuţ G.B., Moraru R.I., – Occupational risk assessment: imperatives for process improvement, Quality -Access to Success, Volume 19, Issue 166, pp. 133-144, 2018
  3. Bejinariu C., et al., – Considerations on the Method for Self-Assessment of Safety at Work, Environ. Eng. Manag. J., Vol. 16, pp. 1395 –1400, 2017
  4. Bonano E.J., et al., – Application of risk assessment and decision analysis to the evaluation, ranking, and selection of environmental remediation J. Hazard Mater. No. 71:35-57, 2000
  5. Christopher M.R., Pastakia, A.J., – The rapid impact assessment matrix (RIAM) for EIA, Environmental Impact Assessment Review, Volume 18, Issue 5, 1998, pp. 461-482
  6. Lazăr M., Faur F., – Identification and assessment of the anthropic impact on the environment. Project guide, Universitas Publishing House, Petrosani, 2011
  7. Leopold L.B., et al., – A Procedure for Evaluating Environmental Impact, Washington, D.C.:19, U.S. Geological Survey, 1971
  8. Moraru R.I., Băbuţ G.B., – Analiza de risc, Ed. Universitas, Petroșani, 2000
  9. Radu S.M., Buia G., – Ecologie si protecția mediului, Ed. Universitas, Petroșani, 2010
  10. Bărbulescu A., Radu S.M., – Sistem Integrat de Management pentru măsurarea riscurilor antropice, calitatea mediului, a securității și sănătății ocupaționale în Bazinul Carbonifer Valea Jiului, Conferința Națională Științifică Interdisciplinară de Cercetare-Dezvoltare „Sisteme performante de energie, tehnologii și dezvoltare. Contribuții la Strategia Energetică a României”, INCDTP București, FDBC, Universitatea din Petroșani, 27 mai 2022

 

This site is registered on wpml.org as a development site.