Orice model, inclusiv modelele din industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică și minieră se supune testării, respectiv verificării ipotezelor statistice.

Enunţarea logică a unor ipoteze referitoare la semnificaţia variabilelor, îndeosebi a celor exogene, este urmată de estimări, care prin calitatea lor determină performanţele modelului operațional general în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică și minieră.

Respingerea sau acceptarea ipotezelor se realizează cu ajutorul testelor statistice.

În esenţă, în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică și minieră se urmăreşte compararea valorilor, situaţie în care se identifică erorile. Acestea din urmă sunt testate ca manifestare în procesele de auto-evoluţie (apariţie, amplitudine, frecvenţă, mod de propagare ş.a.).

Notând cu (Oⁱ_e) valorile observate, respectiv estimate, prin modelare în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică, întotdeauna se aşteaptă valorile prognozate (Oⁱ_p), respectiv teoretice sau proiectate. [3]

Eroarea absolută (E_a), în acest caz, este: 

iar cea relativă (E_r)  are următoarea formă ecuațională:

Cu această ocazie, în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică, se identifică un prag de semnificaţie şi un nivel al semnificaţiei.

Este posibil ca în privința ipotezelor marcate  cu ajutorul testelor statistice să se formuleze cel puţin două sub-ipoteze (I₁, I₂) şi anume:

Constatăm că pentru o valoare absolută (V_a) sau relativă (V_r) în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică se poate înfăptui modelarea de echivalare între (O_eⁱ) şi (O_pⁱ).

De aceea, este utilă abordarea a cel puţin două formule de alegere a ipotezelor şi anume:

• Ipoteza I₁ este acceptată dacă:

în care (v_a) şi v_r sunt valori de diferenţe aleatoare, respectiv nesistematice;

• • Ipoteza I₂ este acceptată dacă:

caz în care (O_eⁱ) şi (O_pⁱ) au diferenţe semnificative, fiind înlăturată posibilitatea admiterii echivalenţei.

Testul de mai sus este cel al „erorilor”, marcând diferenţele ce se folosesc în procesul decizional econometric în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică.

În cadrul general de mai sus, evaluările econometrice în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică intră sub incidenţa modelării, bazată pe: 1) o ecuaţie; 2) un sistem de ecuaţii; 3) un model de ecuaţii multiple.

Integrarea teoriei economice cu matematica şi statistica oferă aliniamentul motivaţional pentru formularea modelelor econometrice aferente resurselor naturale, care sunt verigi între teorie şi practică în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică.

1. Zăcăminte minerale cvasi-nesesizabile

Evaluările econometrice în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică arată că  există observabile, apreciate ca subiecte matriciale principale, ale zăcămintelor minerale cvasi-nesesizabile/ nesesizate în situații ante-explorare/ ante/prospecțiune.

Pornind de la aceasă realitate considerăm că în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică este necesară creșterea acurateții evaluării resurselor naturale/ minerale cvasi-nesesizabile/ nesesizate prin îmbunătățirea sesizării /identificării proprietăților subtile într-un depozit/ sistem mineralizat.

Pe această cale aserțională se legitimează recurgerea la analiza documentată de cunoaștere geologică la micro-scară.

Se poate constata, de exemplu, că într-un depozit/ sistem mineralizat observabilele chimice/ izotopice sunt articulate în proprietățile fizice ale masivului-gazdă. Acestea pot fi sesizate 1) nemodificate sau 2) modificate în semnale geologice cvasi-infinite.

Metodologic/ procedural considerăm că trebuie căutate relațiile/ raporturile evolutive genetice (geologice) temporale.

În plan secund sunt căutați gradienți chimici și fizici din areale de mari dimensiuni, recunoscând scări și micro-scări parametrice/ meta-parametrice de caracterizare specific minieră și geologică.

Concomitent, evaluarea geochimică zonală este conexată cu determinări ale vârstei mineralizării, examinând observabilele intruziunilor  în arealul cercetat.

Aproape întotdeauna expertizele lito-geo-chimice, alături de cele izotopice, pot sugera chimia fazelor minerale specifice în sub-suprafețe de alterare.

Sesizarea observabilelor rocilor de pre- și sin-mineralizare semnalează eventuala prezență a substanțelor de interes/ de exemplu a metalelor majore, în arealul studiat.

Pe această bază examinativă se resimte nevoia vectorizării de explorării.

Desigur, exemplificative, analizele probelor de foraj se potebaza pe cuantificarea emisiei termice avansate, respectiv pe radiometria de reflexie, secvențială sau atotcuprinzătoare, sesizate dimensional peste zona cercetată.

Apreciem că, astfel, acoperirea post-mineralizare se dovedește semnificativ furnizoare de date de cunoaștere geologică.

De aceea, distribuția proceselor post-mineralizare/ acoperirea cu cunoaștere de tip post-mineralizare intră sub incidență probabilistică relativă în arealele cu resurse natural/ minerale cvasi-nesesizabile.

2. Tehnici geofizice si geochimice pentru a identifica resurse minerale cvasi-nesesizabile

Evaluările econometrice în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică țin seama și de sinergia zonală geochimică a  sedimentelor de flux, asociată cu hidrologia zonei.

                Este o procedură deja comună, obișnuită de a apela la tehnici electro-geo-chimice de sesizare a conținuturilor, dimensiunilor, formelor ș.a. acumulărilor de substanțe minerale convențional utile.

Totuși, se resimte cerința de a imagina noi metode geofizice și geochimice pentru aplicații de frontieră, ori marginal aplicate prin tehnologii avansate de măsurare cvasi-infinitezimală continuă.

Cu alte cuvinte, se resimte nevoia expertizărilor interne/ endogene, de frontieră epistemologică minieră și geologică.

De exemplu, devine utilă analiza texturală a datelor geofizice, cuntificarea spațio-temporală a datelor nestructurate și sesizarea nivelului lor de probabilitate cu multiple corelații prin teoria sistemelor complexe, apelând la logica fuzzy, la corelații rang, satbilind fiabilitatea relativă a condiționărilor genetice geologice. Astfel, se ajunge la reala scalare spațială a proprietăților geologice.

3. Concluzii

• Se apreciază că expertizele lito-geo-chimice, alături de cele izotopice, pot sugera chimia fazelor minerale specifice în sub-suprafețe de alterare.
• Enunţarea logică a unor ipoteze referitoare la semnificaţia variabilelor, îndeosebi a celor exogene, este urmată de estimări, care prin calitatea lor determină performanţele modelului operațional general în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică și minieră.
• Se resimte nevoia expertizărilor interne/ endogene, de frontieră epistemologică minieră și geologică, în condițiile în care există observabile, apreciate ca subiecte matriciale principale, ale zăcămintelor minerale cvasi-nesesizabile/ nesesizate în situații ante-explorare/ ante-prospecț
• Analiza texturală a datelor geofizice, cuntificarea spațio-temporală a datelor nestructurate și sesizarea nivelului lor de probabilitate cu multiple corelații prin teoria sistemelor complexe, sunt contributive la evaluările econometrice în industria extractivă bazată pe cunoașterea geologică de înaltă rezoluț
• Valorile aferente proceselor pentru investigarea și evaluarea resurselor minerale utile, de exploatare şi valorificare a resurselor naturale înfățișează mărimea/ dimensiunile modelului şi ale fluxului informaţional, care circulă în model.